Testul din anul 2010, la limba română, pentru Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Câmpina

1. Precizaţi care serie de cuvinte este scrisă corect:
a) item-ul, trend-ul, acquis-ul, bleul;
b) itemul, flash-ul, acquis-ul, bleu-ul;
c) PNL-ul, NATOUL, show-uri, y-ul.

2. Sinonimele cuvintelor: gáde, judeţ, stârv sunt :
a) guzgan, horn, sfadă;
b) cătană, călău, pită;
c) călău, judecată, cadavru.

3. Sensul corect al neologismelor: fortuit, lucrativ, mutual, specios, summum se află în seria:
a) întărit, folositor reciproc, special, cumul;
b) neprevăzut, rentabil, în tăcere, suspicios, sumă;
c) întâmplător, rentabil, reciproc, amăgitor, culme.

4. Cuvintele care fac parte din fondul moştenit apar în seria :
a) sarmale, handicap, stres;
b) soare, parlament, senat;
c) buză, mânz, moş.

5. Sunt despărţite corect în silabe:
a) as-tral, Co-dlea, arc-tic, sfinc-şii;
b) as-tral, Cod-lea, ar-ctic, sfinc-şii;
c) ast-ral, Co-dlea, ar-ctic, sfin-cşii.

6. Precizaţi câte greşeli există în fraza Nu fii trist, ci fii vesel, întrucât fii tăi şi proprii-mi fii sânt copii foarte buni.:
a) două;
b) patru;
c) cinci.

7. Identificaţi numărul de litere şi numărul de sunete existente în cuvintele ceară şi geană:
a) 5 litere, 5 sunete;
b) 5 litere, 4 sunete;
c) 4 litere, 4 sunete.

8. În cuvintele zmeoaică, suiau, bou, aur, copii există:
a) doi triftongi, doi diftongi, un hiat;
b) doi triftongi, doi diftongi, două hiaturi;
c) doi triftongi, doi diftongi, trei hiaturi.

9. Recunoaşteţi seria care conţine exclusiv termeni juridici corect întrebuinţaţi:
a) delicvent, interogator, juristconsult, procuror, uzufruct;
b) delincvent, interogatoriu, jurisconsult, procuror, uzufruct;
c) delicvent, interogatoriu, jurisconsult, procuror, uzufruct.

10. Marchează enunţul în care există cel puţin un cuvânt aflat în conversiune:
a) Nu mai ştiam nimic despre ei.
b) Am întrebat ce carte împrumutată de la bibliotecă citeşti.
c) Sinaia este un oraş pitoresc.

11. Ikebana este un termen care înseamnă:
a) o formă de teatru japonez;
b) o disciplină a biologiei care se ocupă cu studiul ikebanelor;
c) artă tradiţională japoneză de aranjare a florilor în glastre.

12. Sunt compuse toate cuvintele din seria:
a) germanofil, termocentrală, S.N.C.F.R.;
b) prevăzător, Cluj-Napoca, O.N.U.;
c) strămoş, câine-lup, subnutriţie.

13. Care dintre următoarele cuvinte sunt formate în limba română prin derivare:făget, brădet, inamovibil, reprobabil, prefacere, a uşui?
a) primul şi al doilea;
b) primul, al doilea, al cincilea, al şaselea;
c) primele patru.

14. Cu ajutorul sufixelor -et, -ime se obţin:
a) derivate cu sens argumentativ;
b) derivate cu sens diminutiv;
c) derivate cu sens colectiv.

15. Care dintre următoarele enunţuri este corect formulat:
a) În urma alte câtorva încercări, şi-a dat seama că greşise calculele;
b) În urma altor câtorva încercări, şi-a dat seama că greşise calculele;
c) În urma altor câteva încercări, şi-a dat seama că greşise calculele.

16. Termenul persuasiv are sensul:
a) evaziv;
b) convingător;
c) perseverent.

17. Termenul erudiţie înseamnă:
a) înrudirea a două popoare;
b) cultură vastă într-un domeniu;
c) proces de erodare.

18. Care este sensul corect al construcţiilor de jure, de facto, in extremis, nota bene, sine die:
a) a jura, în fapt, în extremă, notă bună, fără zi;
b) de drept, de fapt, la extremitate, fii atent, fără zi;
c) de drept, de fapt, în ultimă instanţă, ia aminte, fără termen precis.

19. Seria care conţine substantive mobile este:
a) francez, român, spaniol;
b) elev, frate, mireasă;
c) inginer, girafă, ştiucă.

20. Cuvântul subliniat în enunţul Din bucăţi s-a alcătuit un tot unitar este:
a) pronume nehotărât, în cazul N, subiect;
b) substantiv, cazul N, subiect;
c) pronume nehotărât, cazul Ac, c.c.m..

21. În enunţul Mai stai locului, odată! cuvântul subliniat este:
a) substantiv, cazul D, c.c.l.;
b) substantiv, cazul D, c.i.;
c) substantiv, vazul G, c.i..

22. Structurile subliniate sunt: 1. Împotriva ta sunt reclamaţiile? 2. Să ştii că eşti deasupra lor. 3. Contra cui protestaţi?:
a) nume predicativ, adjectiv posesiv, Ac; nume predicativ, pronume personal, G; complement indirect, pronume relativ, G;
b) c.c.m., pronume posesiv, G; nume predicativ, pronume personal, G; complement indirect, pronume relativ, G;
c) nume predicativ, adj. posesiv, Ac; c.c.l., pronume personal, G; complement indirect, pronume interogativ, G.

23. Forma corectă a pronumelui relativ însoţit de articol genitival pentru completarea enunţului este: Acestea sunt acţiuni ...efect se va vedea peste puţin timp. :
a) ale căror;
b) ale cărui;
c) al căror.

24. În enunţul Nu orice om are curajul tău, cuvântul orice este :
a) adj. nehotărât;
b) adj. negativ;
c) pronume nehotărât.

25. În enunţul Fata de-ai cunoscut-o anul trecut s-a măritat, cuvântul de este :
a) conjuncţie;
b) prepoziţie;
c) pronume relativ.

26. Cuvântul subliniat în enunţul Spre ce profesie te îndrepţi? este :
a) adj. interogativ, caz Ac , atribut adjectival;
b) adj. relativ, caz Ac, atribut adjectival;
c) pronume relativ, caz Ac , c.c.l. .

27. În enunţul Sunt flori care-şi închină boiul şi mor topite de visare, Mai sunt şi ochi ce plâng... cuvântul şi are în ordine o valoare morfologică de :
a) pronume reflexiv, conjuncţie coordonatoare copulativă, adverb;
b) pronume reflexiv, conjuncţie coordonatoare copulativă, conjuncţie coordonatoare copulativă;
c) pronume personal, conjuncţie coordonatoare copulativă, adverb.

28. În enunţurile : Din cauza spectatorilor..., reprezentaţia a început mai târziu, Forţa de luptă a echipei... a dinamizat jocul, Prin eforturile fetelor... , medalia a fost cucerită adjectivele de întărire corecte sunt în ordine :
a) înşişi, înseşi, însăşi;
b) însăşi, înşişi, însele;
c) înşişi, înseşi, înseşi .

29. Locuţiunile pronominale câte şi mai câte, nu ştiu cine, nu ştiu cui, nu ştiu ce au ca echivalente următoarele pronume nehotarâte :
a) multe, cineva, cuiva, ceva;
b) unele, cineva, altuia, ceva;
c) câteva, oricine, cineva, ceva.

30. În enunţul Grupul în urma căruia au sosit ocupase întreg oraşul, cuvântul căruia este :
a) pronume relativ, cazul G, atribut pronominal;
b) pronume relativ, caz AC, c.c.t. ;
c) pronume relativ, caz G, c.c.t..

31. Precizează cazul pronumelui subliniat Faţa-i era zâmbitoare:
a) dativ etic;
b) genitiv;
c) dativ posesiv.

32. Adjectivele inexpugnabil şi parcimonios înseamnă :
a) care nu poate fi cucerit, zgârcit;
b) care nu poate fi expus, avar;
c) care nu poate fi curăţat, avid.

33. Care dintre următoarele perechi de cuvinte sunt antonime:
a) dezgustat, îngustat;
b) locvace, taciturn;
c) conjunctură, prezumţie.

34. Marcaţi seria care conţine structurile paronimice corecte:
a) a releva un secret, a călători pe spezele statului, a recuza un martor, a-şi apropia bunurile altuia;
b) a releva un secret, a călători pe speţele statului, a refuza un martor, a-şi apropria bunurile altuia;
c) a releva un secret, a călători pe spezele statului, a recuza un martor, a-şi apropria bunurile altuia.

35. Locuitorii din: Cairo, Miercurea-Ciuc, Turnu-Măgurele, Râmnicu-Vâlcea, Monaco, Africa de Sud se numesc:
a) cairot, miercurean, turnean, vâlcean, monachez, sudafrican;
b) cairot, miercurean, turnean, vâlcean, monegasc, sud-african;
c) cairot, ciucan, turnean, râmnicean, monegasc, sud-african.

36. Cuvântul cei din enunţul El aleargă alături de cei pe care i-a depăşit are valoarea morfologică de:
a) adj. demonstrativ;
b) articol demonstrativ;
c) pronume demonstrativ.

37. Identificaţi seria care conţine exclusiv locuţiuni verbale:
a) cine ştie cine, a sta de veghe, a băga de seamă;
b) a da în pârg, a-şi da seama, a-şi aduce aminte;
c) fara doar şi poate, a da roade, de bună seamă.

38. În care dintre enunţuri -i are valoare morfologică de verb:
a) Dă-i înainte, că e bine ce faci!;
b) Faţa-i albă se ghicea în întuneric;
c) De-i veni repede, te-oi ajuta.

39. Care enunţ conţine greşeli:
a) Fii atent cu cei din jur!;
b) Să nu fii nerăbdător!;
c) Nu fii nepoliticos!.

40. În enunţul Altul este al tău suflet/ Alţii ochii tăi acum.../ există:
a) două predicate nominale şi două atribute;
b) un singur predicat nominal, un subiect şi un atribut;
c) patru atribute, un predicat nominal.

41. În enunţul Pe ce te bazezi în afirmaţiile tale? cuvântul subliniat este:
a) pronume interogativ, caz Ac, complement direct;
b) pronume interogativ, caz Ac, complement indirect;
c) adj. relativ, caz Ac, atribut adjectival.

42. Cuvântul subliniat din enunţul Saltul înainte se dovedise eficient este:
a) adverb, c.c.l.;
b) adjectiv invariabil, atribut adjectival;
c) adverb, atribut adverbial.

43. Precizează valoarea morfologică corectă a sintagmelor în care intră cuvântul faţă: 1. Faţă de noi s-a comportat civilizat; 2. Adversarii stau faţă în faţă; 3. Vinovatul a ieşit în faţă.:
a) locuţiune adverbială de mod, locuţiune prepoziţională, locuţiune conjuncţională;
b) locuţiune prepoziţională, locuţiune adverbială de mod, substantiv + prepoziţie;
c) locuţiune prepoziţională, locuţiune adverbială de mod, locuţiune adverbială de loc.

44. Marchează seria care cuprinde numai locuţiuni prepoziţionale:
a) Târâş-grăpiş, chit-că, dincolo de;
b) În urma, la mijloc de, în jurul;
c) De pe, ca să, din când în când.

45. În enunţul Cel mai mic era cel mai bun, structura subliniată are funcţia de:
a) subiect;
b) nume predicativ;
c) atribut adjectival.

46. Enunţul Eu nu mai pot să merg repede ca tine conţine:
a) un adverb;
b) trei adverbe;
c) patru adverbe.

47. În enunţul Te felicit din toată inima, structura subliniată este:
a) locuţiune substantivală, caz Ac, c.c.m.;
b) locuţiune adverbială, c.c.m.;
c) substantiv, caz Ac, complement indirect.

48. În enunţul Cât ai fi de bun, tot vei pierde meciul, cuvântul subliniat este:
a) pronume nehotărât, caz N, subiect;
b) adverb corelativ, fără funcţie sintactică;
c) adverb corelativ, complement circumstanţial concesiv.

49. Cuvântul subliniat în enunţul Ne-ar trebui zece zile este:
a) numeral cardinal, caz Ac, atribut substantival;
b) numeral cardinal, caz N, atribut adjectival;
c) numeral cardinal, caz Ac, subiect.

50. În frazele: 1. Vremurile de azi sunt cum sunt. 2. Prietenul meu e un om cum nu-ţi poţi imagina. 3. Cum s-a luminat, am şi plecat, subordonatele sunt în ordine:
a) subiectivă, predicativă, cauzală;
b) predicativă, atributivă, circumstanţială de timp;
c) predicativă, predicativă, circumstanţială de timp.

51. În enunţul Femeia aceasta îşi uitase sacoşa în gară, cuvântul îşi este:
a) complement indirect, cazul D, exprimat prin pronume reflexiv;
b) atribut pronominal, cazul D posesiv, exprimat prin pronume reflexiv;
c) pronume reflexiv, fără funcţie sintactică.

52. În fraza Ceea ce ii convenea să se întâmple era ceea ce şi-ar fi dorit toţi, succesiunea propoziţiilor este:
a) subiectivă, principală, principală, predicativă;
b) completivă directă, completivă directă, subiectivă, predicativă;
c) subiectivă, subiectivă, principală, predicativă.

53. În fraza Nu ne rămâne decât să plecăm, căci alte cărţi este aproape imposibil să mai primim, succesiunea propoziţiilor este:
a) principală, predicativă, cauzală, circumstanţială de mod;
b) principală, predicativă, cauzală, subiectivă;
c) principală, subiectivă, cauzală, subiectivă.

54. Valorile morfologice ale lui a din textele: 1. Fata a mare e cuminte. 2. Du-te în a vale! 3. Ideea ei a fost mai bună. 4. Mirosea a flori de câmp. 5. Cartea e a Mariei. sunt în ordine următoarele:
a) art. demonstrativ, adj. pron. demonstrativ, art. hotărât, verb auxiliar, prepoziţie, articol posesiv;
b) pronume demonstrativ, art. posesiv, art. hotărât, verb auxiliar, prepoziţie, articol posesiv;
c) adj. pron. demonstrativ, articol posesiv, art. hotărât, verb auxiliar, articol posesiv, verb auxiliar.

55. Nu există pleonasm în exprimările:
a) deschiderea vernisajului, muşchi filé, masă de oameni;
b) valoare echivalentă, exterminare în masă, cartografierea hărţilor;
c) în linii mari, a se lua în gură cu cineva, a umbla din uşă în uşă.

56. Prin expansiunea cuvântului a munci din enunţul A învăţa înseamnă a munci se obţine o subordonată:
a) subiectivă;
b) predicativă;
c) completivă directă.

57. În enunţul Îmi place prăjitura, dar voi lua fructe, substantivele sunt:
a) ambele în N, subiecte;
b) ambele în Ac, complemente directe;
c) prăjitura în N, subiect, fructe în Ac, complement direct.

58. Expresia Nu-i capăt de ţară ! are înţelesul de:
a) nu este departe;
b) nu este frontiera unui stat;
c) nu-i nimic grav.

59. În enunţul Mi-e sete, substantivul subliniat are funcţia sintactică de:
a) nume predicativ;
b) subiect;
c) complement direct.

60. Care este forma corectă :
a) un prieten de-al meu, unui prieten de-ai mei;
b) un prieten al meu, unui prieten ai mei;
c) un prieten de-a meu, unui prieten al meu.